Infertilitatea de-a lungul anilor

Louise Brown, primul FIV din lume
[siteorigin_widget class=”SiteOrigin_Widget_Image_Widget”][/siteorigin_widget]
La prima vedere, Louise Brown arata exact la fel ca mii de alti copii pana in dimineata zilei de 27 iulie 1978, cand privirea ei s-a intalnit cu titlul ziarelor. Fiind primul copil nascut prin tehnica de fertilizare in vitro, ea a fost cu totul unica in istoria omenirii.

40 de ani mai tarziu, mass-media este saturata de articole despre experientele oamenilor despre infertilitate. Exista o dezbatere despre posibile pericole ale tehnologiilor actuale si viitoare de reproducere umana asistata. Acestea includ injectia intracitoplasmatica cu sperma (injectarea directa a spermatozoizilor in ovulele obtinute in urma unei proceduri de FIV), transplantul de uter, uterul artificial si… clonarea umana.

O problema "tot mai actuala"

Exista un motiv intemeiat pentru ca stirile sa fie preocupate de subiectul infertilitatii. Ramane o problema dureroasa pentru foarte multi oameni si in ziua de azi. In 2010, a fost estimat un numar de 48,5 mil de cupluri infertile, in toata lumea. Nu vom stii niciodata cati oameni au suferit de infertilitate in generatiile trecute – cifrele nu au fost nicidoata inregistrate – dar exista temeri ca rata este mult mai ridicata in prezent.

Scaderea ratelor de fertilitate este pusa pe seama unor schimbari majore in viata femeilor occidentale de la inceputul secolului XXI. Varsta medie a femeilor care devin mame pentru prima data creste in Anglia si Tara Galilor si in cea mai mare parte a Europei. Motivele din spatele acestor schimbari sunt complexe, dar in vestul Europei includ si cresterea oportunitatilor educationale si profesionale pentru femei si schimbarea modelelor de viata familiala. Infertilitatea este adesea perceputa ca fiind un rezultat direct al acestor schimbari.

Infertilitatea este inca TABU

Din mai multe motive, unii isi percep infertilitatea ca o experienta moderna distincta. De asemenea, atunci cand se gandesc la infertilitate, se gandesc la abordarile medicale avansate ale tratamentului. Dar istoria infertilitatii merge mult inainte 1978, iar in trecut oamenii nu se gandeau deloc la ea ca la o conditie medicala.

Barbatii sufera si ei de infertilitate si exista o crestere a dezbaterilor publice despre infertilitatea masculina. Dar daca privim inapoi, pe o perioada mai mare de timp, vedem ca in cea mai mare parte a istoriei, femeile au fost invinovatite ca nu puteau avea copii. Acest lucru nu s-a prea schimbat pana in 1978. Pentru ca FIV este o tehnica destinata exclusiv femeilor, acest lucru intareste convingerea ca sistemul reproductiv feminin poate avea probleme.

La a 40 a aniversare de nastere a lui Louise Brown, are sens atunci, sa reflectam asupra experientelor femeilor legate de infertilitate in societate, din trecut pana in prezent – si cum s-a schimbat experienta de a nu avea copii dintr-o cauza care depaseste vointa.

O poveste lunga

E usor sa uitam ca, acum cateva decenii, nasterea unui copil prin tehnica de fertilizare in vitro a fost considerata un miracol stiintific. Dar scrierile si povestirile despre infertilitate se intind pana la textele medicale ale Egiptului antic, Greciei si dincolo de ele.

Intreaga traditie iudeo-crestina incepe cu povestea dorintei disperate a lui Sarah si Avraam de a avea un copil. In epopeele islandeze, in naratiunile epice indiene si in piesele grecesti antice, gasim povesti despre infertilitate, despre nasteri miraculoase si adoptii care au trecut de granitele nationale.

In secolele trecute, cuplurile apelau la tot felul de remedii pentru a avea copii. Se rugau si mergeau in pelerinaje. In Anglia medievala, barbatii si femeile luau remedii care contineau organele sexuale ale animalelor crezand ca acest lucru va stimula organele lor reproducatoare. In Europa secolului XVIII, femeile fara copii erau incurajate sa “urmeze apele” in orasele balneare pentru a se relaxa si pentru a preveni contractiile. Mai recent, la mijlocul secolului XX, doctorii care credeau ca infertilitatea feminina este o conditie psihosomatica, recomandau adoptia ca “vindecare”. Ei argumentau ca a fi mama unui copil adoptat ajuta femeile sa se relaxeze si cresteau sansele de conceptie.

In spatele psalmului despre sotiile lui Henric al VIII-lea, elevii britanici invata pe terenul de joaca – “divortat, decapitat, mort, divortat, decapitat, supravietuitor” – exista chiar o poveste despre cautarea disperata si sangeroasa a regelui pentru mai multi copii. In epoca moderna, piesa de teatru a lui Federico Garcia Lorca din 1934, Yerma, reinterpretata intr-o productie laudata la teatrul Young Vic din Londra, ilustreaza o femeie care a pornit intr-o cautare obsesiva pentru a deveni mama – chestiune care a aparut in numeroase telenovele in ultimele decenii.

Totusi, in ciuda dovezilor istorice, multi continua sa creada ca infertilitatea este un produs al epocii moderne. Unul dintre motive este ca FIV-ul in sine a facut ca infertilitatea sa fie vazuta, din punct de vedere social, intr-o masura neegalata in deceniile anterioare. Povesti din ziare, anchete guvernamentale si istorii orale, arata ca in anii 1950 si chiar mai devreme, cuplurile britanice au considerat adesea ca venirea pe lume a copiilor este pur si simplu o intamplare. O femeie, nascuta in 1943, i-a spus istoricului Elizabeth Roberts: “Natura… te poate pacali, nu-i asa? Intotdeauna am iubit copiii, dar niciodata nu am avut unul!”.

Cu prima nastere a unui copil conceput prin tehnica de fertilizare in vitro, in 1978, un astfel de fatalism a devenit mai putin obisnuit. Furtuna din mass-media care a urmat dupa concepere si nasterea lui Browm (Daily Mail i-a platit lui Louise Brown 325.000 de lire pentru drepturi exclusive ale povestii ei) a adus infertilitatea in atentia publicului si a incurajat si alte cupluri sa caute, in mod proactiv, asistenta medicala si solutii tehnologice pentru infertilitatea lor. Unele femei care urmeaza sa treaca prin FIV cred acum ca tehnologia functioneaza pentru toata lumea. Multe femei au fost ingrijorate atunci cand au descoperit rata scazuta de reusita a unui singur ciclu de fertilizare in vitro. Rata de succes la femeile cu varsta sub 35 de ani care dau nastere unui copil viu este de 32.2%, scazand pana la 1.9% la femeile cu o varsta de peste 44 de ani, conform datelor NHS din 2010.

In doar 40 de ani, tehnologia – candva perceputa ca un echivalent al miracolelor – a ajuns sa fie vazuta ca o rezolvare pentru toate problemele legate de fertilitate. Aparitia FIV-ului a facut ca infertilitatea sa fie vazuta ca o problema in domeniul public si a facut ca oamenii sa creada ca este o problema noua care poate fi rezolvata. Exista si alte motive, in afara de FIV, pentru care infertilitatea este un fenomen al secolului XX. A facut parte dintr-o serie de schimbari, care au inceput cu aproape 20 de ani in urma si care au schimbat modul in care femeile gandeau despre propriul lor corp.

Alegere si control

 

In Marea britanie, pilule contraceptive au aparut in 1961, iar avortul a fost legalizat 6 ani mai tarziu. In deceniile urmatoare, au avut loc modificari dramatice in viata sexuala, reproductiva si de familie a femeilor. Pe masura ce femeile puteau sa isi planifice sau sa evite sarcinile, rata natalitatii a scazut, iar varsta medie a primei sarcini a crescut. In crestere au fost si divorturile, relatiile sexuale inainte de casatorie si relatiile nelegitime. Mai multe femei casatorite lucreaza acum in afara casei. Miscarea de Libertate a femeilor proclama ca femeile ar trebui sa isi ia viitorul in mainile lor.

Mai presus de toate, aceste schimbari au dat un sens nou, pe termen lung, acela in care cuplurile isi pot controla viitorul reproductiv. In realitate, nu toate femeile au acces la contraceptive sau la avort. Abia in 1974 pilulele contraceptive au fost puse la dispozitia femeilor, indiferent de varsta sau de stare civila. Cu toate acestea, pe parcursul anilor 1960 si 1970, dezbaterile publice, politica sociala si discursurile politice puneau accent pe alegere si control. Din cauza acestor incurajari, infertilitatea era adesea ignorata.

Pentru cuplurile infertile, ignoranta publica din jurul lor a fost complicata, pentru ca o planificare familiala mai eficienta a insemnat mai putini nou-nascuti, deci mai putini copii disponibili pentru adoptie. Pana in momentul in care Brown se nastea in 1978, exista un set unic de circumstante: schimbarile sociale au incurajat femeile ca pot isi pot decide destinul, in timp ce progresele tehnologice au condus la o incredere fara precedent in puterea femeilor de a-si controla fertilitatea.

In acelasi timp a disparut si una dintre solutiile traditionale pentru infertilitate. In timp ce cuplurile fara copii inca pot adopta in ziua de azi, exista posibilitatea ca ei sa devina parintii unor copii mai mari, nu ai unor nou-nascuti. Adoptia este mult mai reglementata acum in Marea Britanie decat era la inceputul secolului XXI. Unele cupluri nu indeplinesc criteriile de adoptie, in timp ce alte hotarasc sa nu continue procesul dupa ce au initiat demersurile.

[siteorigin_widget class=”SiteOrigin_Widget_Image_Widget”][/siteorigin_widget]

Tehnologia are raspunsurile

Putem sa urmarim accentul pus pe tehnologie mult inapoi in timp. Inca din 1930 a fost posibila constatarea sarcinii destul de devreme, prin masurarea nivelului de progesteron din urina femeii. Atunci, testele de sarcina erau mult prea scumpe pentru a fi facute, dar spre sfarsitul anilor ’60, a fost inventat kitul de test de sarcina pentru acasa si este acum foarte accesibil in Occident. Din 1950, ecografiile au evoluat, iar pana in 1970 obstetricienii recomandau folosirea acestei tehnici pentru toate femeile insarcinate.

Aceasta posibilitate de a vedea fatul in interiorul uterului este ceva obisnuit azi, dar a schimbat perceptiile sarcinii dincolo de asteptari. Autoritatile medicale actuale povestesc ca au existat adesea incertitudini cu privire la diagnosticarea sarcinii. De exemplu, sarcina falsa a lui Maria Tudor, in anul 1555. Regina Angliei a crezut ca este insarcinata chiar si dupa ce depasise data limita la care trebuia sa nasca. Uneori a fost descrisa ca fiind deliranta, indurerata de dorinta ei de a avea un copil. Totusi, curtenii ei credeau ca o nastere regala este iminenta, iar cele mai avansate metode medicale, disponibile la aceea vreme, nu au putut sa respinga aceste convingeri pana in momentul in care sarcina s-a dovedit a nu fi reala.

La mijlocul secolului XX, evolutia tehnologiei parea de neoprit. Pana in momentul in care FIV a fost disponibila, iar adoptiile deveneau tot mai greu de realizat, cuplurile erau incurajati sa isi puna sperantele in ideea ca vor creste copii nascuti printr-o procedura tehnologica. Acesta este contextul vital pentru a intelege reactiile initiale la FIV, privita ca un miracol medical. Nimeni nu parea sa creada ca este cu adevarat posibil pana la sfarsitul anului 1960, desi progresele anterioare, cum ar fi pilula contraceptiva si ecografia, aveau rolul de a arata ca atunci cand au aparut, lumea se va increde rapid in noua tehnologie de reproducere umana asistata.

Credinta in acest tratament miraculos a exercitat o influenta considerabila cu privire la forma discutiilor publice despre infertilitate in urmatoarele decenii – si nu in ultimul rand la increderea nebanuita a cuplurilor de a apela la FIV.

Toate acestea arata ca, pentru a intelege experientele anterioare ale infertilitatii, trebuie sa realizam cum schimbarile recente din medicina si tehnologie au modificat felul in care gandim despre corpul nostru. Acum, femeile care au probleme privind fertilitatea, privesc diferit aceasta experienta fata de cum era privita de generatia parintilor lor. Totusi, emotiile pe care femeile le traiesc atunci cand se confrunta cu probleme de infertilitate raman asemanatoare, in ciuda aparitiei noilor tehnologii.

"O femeie nepotrivita"

Acest argument sta la baza unei istorii recente a infertilitatii si cuprinde lumea antica pana in prezent, incluzand Marea Britanie, Europa, Asia si America de Nord.

Cercetarea in cauza compara descrierea infertilitatii din revistele britanice de masa si din publicatiile feministe din anii 1960 si 1970. Din cauza evolutiei tehnologiei contraceptive, femeile prezente in aceste publicatii credeau adesea ca acum isi pot controla viata reproductiva. Ele erau mai putin pregatite pentru posibilitatea de a nu putea avea copii, decat femeile din generatiile anterioare. In perioada de dinainte de FIV, daca se confruntau cu probleme de infertilitate, nu exista promisiunea unei solutii tehnologice eficiente la aceasta.

Disperarea a fost tema constanta pe coperta publicatiilor despre infertilitate in aceea perioada. Femeile descriau infertilitatea ca o tragedie, un sentiment de goliciune si ca fiind “mort pe dinauntru”. Ele spun despre neputiinta lor de a conforma diagnosticului si perceptia lor despre infertilitate ca fiind o pierdere irecuperabila. O femeie isi intreba matusa aflata in agonie: ” Poate o femeie sa se treaca vreodata peste aceasta tragedie? Daca da, spune-mi cum?”

Aceste femei se asteptasera sa devina mame. Infertilitatea a fost o pierdere a acestui viitor anticipat. Mai mult decat atat, simteau ca infertilitatea insemna pierderea idenditatii feminine. O victima a infertilitatii se descria adesea ca fiind ” o femeie neadecvata”.

O femeie povestea cum statea ” in fata maternitatii si se uita pe geam in timp ce lacrimile ii curgeau pe obraz”, in timp ce altele se temeau sa isi viziteze prietenii care devenisera recent parinti. Aceste descrieri despre emotiile femeilor infertile, raman remarcabil de constant, in ciuda schimbarilor sociale masive din cele 2 decenii. Femeile au descris aceleasi emotii ca in publicatiile de masa si in publicatiile adresate femeilor. Si inainte, dar si dupa 1978, cand Brown a fost nascuta in urma fertilizarii in vitro, femeile cu probleme de infertilitate exprimau sentimente puternice de neputiinta si disperare.

O istorie a stigmei

Se pare ca infertilitataea a fost stigmatizata in diferite contexte istorice. Femeile nobile din Japonia erau dispretuite daca mariajul lor era fara copii. In Anglia secolului al 16 lea, femeile care nu aveau copii aveau foarte mult de suferit deoarece maternitatea era perceputa ca fiind cea mai importanta caracteristica a feminitatii. Iar in Franta secolului al 19 lea, multi doctori corelau infertiltatea cu avorturile, bolile venerice si promiscuitatea.

In multe societati diferite, femeile suportau cu greu invinovatirea lor pentru problemele de fertilitate. Totusi, in anumite circumstante erau stigmatizate si daca incercau sa ceara ajutor. La mijlocul sec 20, existau o multime de dezbateri despre faptul ca daca o femeie casatorita care a conceput un copil prin inseminare artificiala cu sperma donata, poate fi acuzata de adulter sau nu. De-a lungul istoriei, femeile infertile pur si simplu nu au reusit niciodata sa castige, indiferent de ce faceau.

Infertilitatea este adesea vazuta ca o problema a femeii de azi. In mass-media, infertilitatea este pusa pe seama egoismului femeii de a-si construi o cariera sau de a astepta partenerul potrivit pentru a ramane insarcinata. O verificare a realitatii este necesara pentru a opri acest punct de vedere. Si barbatii au probleme de fertilitate. Nu toate femeile au probleme de fertilitate pentru ca incearca prea tarziu sa ramana insarcinate. Dar chiar si atunci cand varsta este cauza principala a problemelor de infertilitate – de ce o femeie trebuie invinovatita pentru ca isi doreste sa astepte pana cand se simte pregatita sa devina mama?

Ar parea deprimant sa se concluzioneze ca femeile au fost intotdeauna invinovatite pentru infertilitate. Dar poate punerea povestilor lor intr-o perspectiva istorica, ar putea ajuta femeile de azi. Capacitatea de a cerceta si de a intelege diferitele motive ale infertilitatii si variantele disponibile pentru cele care nu pot concepe, ajuta cuplurile sa depaseasca o situatie care ii face sa se simta neputinciosi.

Aceasta abilitatea de a avea un control mai bun prin luarea deciziilor in cunostinta de cauza despre ce trebuie facut in continuare a fost considerat un mecanism important in tratarea infertilitatii. Intelegerea istoriei infertilitatii poate avea acelasi efect. Oamenii sunt creaturi istorice. Capacitatea de a plasa propria experienta intr-o perspectiva istorica ii poate ajuta pe cei care nu pot avea copii sa se conformeze cu situatia lor si sa nu se invinovateasca.

Trebuie sa privim dincolo de faimoasa fotografie a lui Brown, un copil care nu stia ce avea sa insemne pentru milioane de oameni. In schimb ar trebuie sa deschidem ochii si sa privim adevarata fata umana a infertilitatii de-a lungul istoriei – pentru a ajuta oamenii sa inteleaga ca, indiferent de varsta, femeile si barbatii au trebuit sa faca fata acestei experiente si sa invetele din luptele lor.

sursa: medicalxpress.com

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

3 + 12 =